Violenţa în viaţa femeilor.

Una din preocupările majore a statului şi care ţine direct de domeniul dreptului omului este“Femei aflate în situaţii de risc din R.Moldova”. Acest subiect cu timpul s-a transformat într-o problemă acută cu care se confruntă societatea noastră. Femeile sunt acelea care odată cu deschiderea frontierilor, au încercat să-şi cîştige existenţa peste hotare. Deşi la început toţi credeau ca vor prinde “peştişorul de aur”, dacă vor pleca, dar realitatea este alta, mult mai dură şi numai pare a fi un basm, ci un film de groază. Cu părere de rău aceasta a provocat raspîndirea pe larg a fenomenului malefic – traficul de fiinţe umane. Oricine poate deveni o victimă a traficului de persoane ? Orice femeie este o potenţială victimă a traficului de fiinţe umane…?.
Persoanele cel mai des expuse acestui fenomen, fac parte din categoria celor social vulnerabile. Aici desigur e vorba de sărăcie, ea este cea care generează apariţia mai multor probleme în lanţ. Presiunea provocată de veniturile mici, traiul sărăcăcios, frustrarea rezultată din diferenţa între nivelul de aşteptări şi realitate, tendinţa de copiere a poveştilor de succes sunt cîteva din motivele care îi împing pe oameni să găsească soluţii, chiar şi ilegale sau periculoase pentru a supravieţui. O dorinţă permanentă de a avea bani, o cale de a obţine succesul bazîndu-se mai mult pe calităţile fizice şi mult mai puţin pe educaţie, pe hărnicie şi seriozitate, acestea sunt lucrurile care caracterizează grupul fetelor vulnerabile.
Sunt mulţi factori care contribuie la răspîndirea emigrărilor, ca drept exemplu ne poate servi familia, ea este cea care ar trebui să ofere protecţie şi sprijin, dar deseori ea este cea care crează în multe situaţii circumstanţele pentru ca fetele să părăsească gospodăria, să-şi asume diverse riscuri. Lipsa comunicării în situaţiile dificile prin care trece o fată tînără este un prim semn al lipsei de încredere în membrii familiei. În urma unui sondaj unde au fost intervievate fetele din grupul vulnerabil, 31% au declarat că au asistat deseori la certurile părinţilor, 45% trăiau în familiii unde domina violenţă, erau lovite, bătute grav chiar şi în timpul copilăriei. Violenţa domestică este o acţiune sau non-acţiune comisă în cadrul familiei de unul dintre membrii ei care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau psihologică sau libertatea altui membru al acelei familii şi îi afectează serios dezvoltarea personalităţii sale. Sunt mai multe tipuri de violenţă :
Violenţa psihologică- victima suferă insulte verbale, intimidări, batjocură, umilinţe.
Violenţa fizică- victima suferă diverse răni rezultate în urma lovirii, agresiunilor fizice.
Violenţa socială – este o formă pasivă a violenţei psihologice, aici victima fiind controlată, izolată de prietenia, activitatea îi este urmărită, relaţiile sociale îi sînt întrerupte sau sint limitate, accesul la informaţie fiind astfel limitat.
Violenţa sexuală- presupune forţarea victimei de a se angrena într-o activitate sexuală nedorită.
Aici 4 din 10 fete consideră că uneori sau de multe ori, viaţa nu merită trăită. Desigur această violenţă nu apare din senin, în majoritatea cazurilor, agresorul era sub influienţa alcoolului, dar cauzele sunt sărăcia, nivelul scăzut de educaţie, şomajul, adulterul, sunt gravi bolnavi, lipseşte respectul de sine.
Un alt aspect este şi lipsa locurilor de muncă şi totodată problema accesului la ele. Percepţia existentă este că locurile de muncă se obţin doar dacă ai relaţii sau, în mediul privat, cunoştinşe foarte ridicate şi multă experienţă.
Experţii afirmă că dacă numărul emigrărilor şi a traficului de fiinţe umane va fi acelaşi sau va creşte, atunci R.Moldova în 50 de ani riscă să piardă un milion de locuitori, ceea ce va provoca o criză demografică. De asemenea într-un viitor apropiat ne putem trezi cu invadarea altor naţionalităţi, care în mod sigur nu vor veni să ne ajute să “ieşim “la suprafaţă, ci să ne ocupe… Deci trebuie să ne gîndim serios la viitorul ţării, neamului, generaţiei care vine, fiindcă nu e cazul să dăm dovadă de egoism şi să trăim doar cu ziua de azi.
Aurica Rusnac.